PUTEREA CUVINTELOR

Puterea cuvintelor

“Cuvântul este puterea prin care noi creem sau distrugem. Cuvântul este darul care vine direct de la Dumnezeu. La început a fost cuvântul şi cuvântul era la Dumnezeu şi Dumnezeu era cuvântul. Dacă Dumnezeu a creat lumea după chipul şi asemănarea Lui, înseamnă că omul a căpătat puterea de a creea ca şi Dumnezeu.

Noi avem puterea de a crea şi această putere este aşa de mare, încât tot ceea ce credem se poate transforma pentru noi în realitate. Noi ne cream pe noi înşine şi devenim ceea ce credem că suntem. Cuvântul e puterea pe care o avem de a ne exprima şi de a comunica, de a gândi şi de a crea evenimentele din viaţa noastră. Cuvântul e cea mai puternică unealtă pe care o are omul. Cuvântul reprezintă manifestarea fiinţei noastre spirituale, scânteia divină din interiorul nostru. Cuvântul nostru poate crea cel mai frumos vis şi realitate, dar poate şi să distrugă tot ce există în jurul nostru. De aceea, folosirea greşită a cuvântului creează iadul pe pământ. Orice putere creatoare folosită rău, nepotrivit, poate deveni putere distructivă. Cuvântul nostru este magie pură, iar folosirea lui greşită poate deveni magie neagră. Cuvâtul vorbit sau scris este atât de puternic încât un simplu cuvânt poate schimba o viaţă sau poate distruge vieţile a milioane de oameni. Un cuvânt negativ poate fi un blestem, iar adesea oamenii folosesc cuvântul la fel ca magicienii, blestemându-se inconştient unii pe alţii. Noi îi blestemăm adeseori pe alţii prin părerile care le exprimăm. De exemplu, dacă ne întâlnim cu un prieten şi îi spunem: “ai o paloare pe faţă care se întâlneşte numai la oamenii bolnavi”, dacă el va asculta aceste cuvinte şi va fi de accord cu ele se va putea îmbolnăvi. Aceasta e puterea cuvântului. Oamenii care au un nivel ridicat de spiritualitate sunt foarte rezistenţi la blesteme si la undele mentale ale altora.

Cel mai adesea folosim cuvântul pentru a ne împrăştia emoţiile noastre otrăvite, pentru a ne exprima furia, gelozia, invidia sau ura. Cuvântul e cel mai preţios şi mai puternic dar pe care îl are umanitatea, dar noi îl folosim şi împotriva noastră. Dintre toate armele de distrugere pe care le-a inventat omul, cea mai teribilă şi mai puternică este cuvântul nepotrivit care poate să distrugă fără să lase urme. Noi ne atacăm în permanenţă prin cuvinte şi ne omorâm unul pe altul în mod sistematic, de multe ori fără să ne dăm seama de acest lucru.

Această practică a devenit cea mai rea dintre toate formele de magie şi a fost numită bârfă. Bârfa, desi pare atat de inofensiva, ne alterează şi scurtează viaţa, ne distruge fizic şi spiritual, fiindcă în permanenţă ne ruinează sufletul şi trupul. Bârfa e un act de magie neagră şi este foarte rea, deoarece este otravă pură. Cu toţii am învăţat cum să bârfim acceptând bârfa altora, socotind că aceasta este o modalitate normală de comunicare. Bârfa a devenit o forma curentă de comunicare în societatea umană. Bârfa şi gândurile urâte pe care le generează reprezintă un frecvent traumatism aplicat omului la care ne-am gândit.

De cele mai multe ori noi cream o otravă emoţională proprie prin folosirea unor cuvinte ca: sunt gras, îmbătrânesc, îmi cade părul, sunt prost, nu voi fi niciodată perfect, nu voi reusi…etc. Astfel, noi materializăm aceste cuvinte în realitatea noastră sau mai bine zis împotriva noastră. De aceea, important este să înţelegem ce este cuvântul şi ce putere are el. Întreaga lume poate să bârfească în legătură cu noi, însă dacă noi nu punem la suflet, nu dam crezare, vom deveni imuni la bârfe. Dacă cineva ne trimite în mod intenţionat o emoţie otrăvită, dar noi nu o luăm la modul personal, ea nu ne va afecta.

Când omul nu acceptă emoţia otrăvită aceasta se întoarce asupra celui care a trimis-o şi-l afectează direct. Gândul şi cuvântul pun în mişcare vibraţiile ce se propagă în cercuri din ce în ce mai mari, până ce îmbrăţişează întregul univers, după care ele se întorc la noi tot atât de sigur ca atunci când le-am emis. Gândul e o energie pură, care nu moare niciodată. Să ne ferim mintea de gândurile rele despre ceilalţi şi să ne asumăm întreaga responsabilitate asupra sentimentelor, gândurilor şi cuvintelor noastre.

În cuvinte se află puterea şi energia create de gândire. În ziua în care omul va înţelege că are puterea de a-şi schimba viaţa prin cuvintele create de gândire, atinge maturitatea. Gândurile şi cuvintele sunt nişte transmisii energetice care în funcţie de încărcătura lor, adică de frecvenţa lor joasă sau înaltă, ne pot face rău sau bine.

La fel se întâmplă şi în cazul cuvintelor scrise. De aceea, este bine ca la capul patului în care dormim să nu ţinem cărţi care relatează despre nefericiri, violenţe, crime etc. Aceste bombardamente informaţionale conţinute în cărţi sunt preluate în starea de veghe sau de somn, afectând într-o măsură foarte mare organismul uman. După o vreme ne simţim rău, obosiţi, avem coşmaruri, stări deprimante, comportamente bizare şi violente.

Cuvintele pot vindeca

Iubirea e cuvântul care se apropie foarte mult de cuvântul Dumnezeu ca influenţă vibratorie şi se cunoasc mii de vindecări, care au fost realizate prin folosirea lui. Orice boală cunoscută cedează locul puterii sau puterii iubirii pe care o emitem. Noi putem influenţa în mod subtil pe cei aflaţi în preajma noastră, prin energia pozitivă sau negativă pe care o emitem. Gândurile şi sentimentele negative sunt asemenea unor arme puternice care pot cauza pagube considerabile. Dacă urâm pe cineva din adâncul inimii şi trimetem spre el gânduri negative putem contribui la distrugerea lui.

În vindecarea de la distanţă grupurile de tămăduitori se roagă pentru cei aflaţi departe de ei. Ei trimit gânduri pozitive spre cel bolnav şi prin acestea se produce vindecarea. Orice cuvânt are o frecvenţă vibratorie. De aceea, e benefic ca omul să utilizeze numai cuvinte de înaltă vibraţie. Fiecare cuvânt atrage o energie asupra celui care îl exprimă şi energia e în raport cu vibraţia cuvântului. Să evităm permanenta emiterea de gânduri de vibraţie joasă ca: gânduri de ură, invidie şi de răzbunare. Cuvintele sunt cărţile noastre de vizită în plan subtil. Cu cât cuvintele sunt mai alese şi mai înalt vibraţionale, cu atât cel care le utilizează e un spirit evoluat, o fiinţă de înaltă vibraţie spirituală.

Cuvintele de vibratie joasa

Cu cât vibraţia cuvintelor e mai joasă cu atât fiinţa care se manifestă astfel dovedeşte că e un spirit involuat, un om de vibraţie joasă. O vibraţie joasă înseamnă o funcţionare la nivel coborît a celui care o are. Vibraţia joasă se recunoaşte după starea pe care ţi-o dă: de tensiune, de teamă, de boală, de nemulţumire, de nefericire. Omul devine astfel o victimă sigură a energiilor de vibraţie joasă pe care le emite.

Majoritatea oamenilor nu fac decât să critice şi să blesteme pe cei care îi guvernează. Sub influenţa acestor gânduri negative şi rău făcătoare guvernanţii sunt împinşi să ia decizii greşite pentru ţară şi greşelile lor cad asupra întregului popor. Iată deci ce forţă distructivă se poate realiza atunci când oamenii gândesc negativ, în mod colectiv, la o anumită persoană. Să binecuvântăm pe marii iniţiaţi şi călugări care emit în permenenţă vibraţii mentale foarte pozitive prin care salvează omenirea de la autodistrugere. Toate cuvintele pe care le rostim sau gândim creează realitatea noastră, se materializează. Gândurile sunt ca nişte fiinţe vii, căci ele poartă în univers informaţia furnizată de noi înşine. Ele reprezintă cea mai vie şi subtilă forţă a omului.

Orice frază e formată din cuvinte, constituind o grupare informaţional-energetică, asemenea unui organism viu care traduce în fapt informaţia persoanei căreia i-a fost adresată fraza. Ea nu primeşte mesajul aşa cum îl concepem noi, ci sub forma unei energii pe care o decodifică în felul său propriu. Cuvântul rostit are o mare putere întrucât îi dăm energie din corpul nostru ca să-l facem să lucreze. De aceea, trebuie ca mai întâi să alegem cuvintele şi apoi să le dăm putere. Gândul poate fi forţa dinamizatoare din spatele cuvântului rostit şi astfel îi dăm putere. A te teme de cuvintele negative auzite la altii despre tine înseamnă a le spori energiile şi astfel influenţa lor negativă asupra ta va creşte.

Dacă cuvântul e rostit într-o doară sau fără forţa gândului, el nu ajunge să se împlinească, dar tot poate produce rau daca este negativ. Orice cuvânt negativ adresat unui om reprezintă un atac energetic asupra lui, cu efect de bumerang, amplificat şi asupra noastră. Efectul gândurilor şi cuvintelor noastre bune sau rele revin la noi cu siguranţa cu care le-am emis in mod amplificat. Când eşti lovit cu vorba doare mai mult decât dacă eşti lovit cu mâna sau cu piciorul. Cuvintele sunt energii cu modulaţii aproape infinite, care produc efecte devastatoare în timp asupra corpului subtil al fiinţelor umane. Astfel, ne atacăm, ne facem rau şi ne omorâm unul pe altul în mod sistematic, de multe ori fără să ne dăm seama de acest lucru. Mulţi oameni au obiceiul de a rosti blesteme pentru orice fleac, ei îşi blesteamă părinţii, copii, vecinii, prietenii, de a apela la vrajitorie sau magie neagra…. Este un obicei foarte rău, fiindcă vorbele creează condiţii ca nenorocirile să apară. Un cuvânt este o rachetă ce parcurge spaţiul şi care în trecerea ei declansează forţe, agită entităţi şi provoacă efecte ireparabile. De aceea s-a spus: înainte de apusul soarelui împacă-te cu fratele tău. Acest lucru înseamnă că trebuie rapid să reparăm răul făcut celorlalţi.

Când ne gândim la cineva se creează un canal energetic între noi şi omul la care ne gândim. Energia cuvintelor răutăcioase – cu încărcătură negativă – aruncate asupra unei persoane, precum şi intensitatea cu care au fost rostite, au efecte devastatoare, în timp, asupra corpurilor subtile şi ale aurei acelui om şi lucrează aşa cum au fost adresate. De fapt, orice cuvânt sau gând bun sau rău poartă în el informaţii ce duc la energiile pe care le formează. Astfel: acolo unde se duce atenţia se duce şi energia. Important e ca energia şi informaţiile trimise să fie pozitive.

Posibile solutii

Pentru ca începând din acest moment să nu mai facem rău nici unei fiinţe din univers, nici măcar cu gândul, trebuie să avem în vedere următoarele:

Nu emiteţi niciodată pretenţii faţă de nimeni şi nimic, nu faceţi nici un reproş nimănui. Nu reproşaţi nimic nici destinului, nici trecutului, nici oamenilor. Nu uitaţi că orice reproş al tau reprezintă un program de distrugere a aceluia spre care il adresaţi. Efectul va fi mai mare dacă persoana respectivă este într-o stare de vulnerabilitate energetică. La om şi sufletul se deschide prin spate. Tot ce vei rosti în urma omului, totul se va împlini. De aceea, dacă aţi rostit în urma cuiva un blestem, veţi continua în subconştient să rostiţi acest blestem oricărei persoane care v-a întors spatele, inclusiv propriilor vostri copii. De aceea, la toţi cei care pleacă de la noi sau cu care ne intalnim să le transmitem numai lumină, iubire şi armonie. Dacă nu facem acest lucru, prin subconştient vom transmite dezaprobare, supărare sau iritare.

Vorbirea de rău a unui om otrăveşte mintea celui care vorbeşte, după care produce perturbări în câmpul lui energetic şi intră în suferinţă. Când omul se gândeşte la cineva nu prea frumos, are loc conectarea de energii negative comune şi chiar fără a-i dori răul poţi să il produci.

Una din legile universului e aceea de a nu face rău unei persoane nici măcar cu gândul. Când cineva gândeşte că se poate întâmpla ceva rău lui insusi sau altcuiva, el atrage toate nenorocirile asupra destinatarului şi cu cât acestea sunt reprezentate în mod real, cu atât mai mare e răul pe care îl provoacă. Nu răspundeţi răului cu rău sau ocarei cu ocară, ci dimpotrivă binecuvântaţi. Când binecuvântăm dăm şi primim în acelaşi timp. Oferind pace şi iubire, acestea se întorc la noi însutit. Nu se răspunde la ură şi la răutate cu răutate, ci cu ganduri de iubire si lumina, chiar daca ne vine greu s-o facem. De aceea mii de oameni se autodistrug în mod inconştient, deoarece se hrănesc în permanenţă cu fructele putrede ale gândirii negative.

Prin ură, răutate şi furie nu vei rezolva niciodată nimic. Numai iubirea recompensează. Ura face mai multe ravagii semenilor noştri decât pe câmpul de luptă. Oamenii se ucid între ei mai degrabă cu vorba decât cu fapta. Antidotul urii este iubirea şi iertarea. Frica, îndoiala, orice gând negativ sunt nocive, toxice şi autodistructive.

Când te simţi vinovat în gânduri, vorbe sau fapte fata de cineva e important şă-ţi ceri iertare in fapt sau macar in gand respectivului. Fă-o pentru tine. Să nu te preocupe reacţia celuilalt.

Oricând aveţi gânduri “negre” despre o persoană, aduceţi-vă aminte să comutaţi butonul şi să vă rugaţi pentru sănătatea ei si sa-i trimiteti ganduri de lumina si iubire. Un om nervos, care are tensiunea ridicată, explodează în torente de cuvinte, în lamentări, într-o agresivitate necontrolată care îi va afecta pe cei apropiaţi sau mai indepartati care vor prelua inconştient energiile negative pe care acestale emană. Aşa se explică bolile copiilor care sunt extrem de sensibili la certurile părinţilor sau ale subalternilor si ale colegilor care au un sef/coleg coleric. De asemenea, toate obiectele din jur se impregnează cu energiile negative emise, devenind aducătoare de probleme pentru toti ce stau mediul respectiv, inclusiv pentru cel/cei care le-au provocat. Atunci când ne pierdem controlul, noi spunem şi facem lucruri pe care nu am fi dorit să le spunem şi sa le facem. De aceea e atât de important să devenim impecabili în gândire, în vorbire, adica sa gandim pozitiv si sa spunem numai cuvinte pozitive.

De regulă, noi eliberăm otrava noastră emoţională asupra persoanei despre care credem că este responsabilă de nedreptatea comisă asupra noastră. De fapt, noi suntem dispuşi să ne descăcăm otrava asupra oricărei alte personae, vinovate sau nu, numai să scăpăm de ea. De multe ori o trimitem asupra copiilor care sunt prea lipsiţi de apărare şi astfel se nasc relaţii abuzive verbale si faptice. Oamenii mai puternici fizic si psihologic abuzează de cei slabi, căci simt nevoia să scape de această otravă emoţională negativă, aruncand-o asupra acestora.

Dacă tu consideri ceva ca fiind rău acesta devine rău în mod automat. De aceea se spune: devii ceea ce gândeşti. Tot ce gândim se materializează în existenţa noastră. Omului i se întâmplă tot ce gândeşte. Dacă acceptă în gând şi în mental boala şi bătrâneţea, de acestea va avea parte mult mai repede decat ar fi firesc. Gândul rău îl înfăptuim: întâi în noi, pe plan mental, prin simplul fapt că îl acceptăm şi ne hrănim cu el şi apoi în afară spre victima spre care a fost direcţionat.

Sămânţa tuturor faptelor tale se găseşte în gândurile şi vorbele tale. Dacă gândeşti şi spui “nu pot să-l sufăr pe cutare”, de fapt îl ataci la nivel energetic subtil şi ceea ce sunt ganduri si vorbe repede ajung faptă. De aceea nu e bine să spunem lucruri agresive sau vorbe care rănesc pe alţii. Calomniind o persoană în faţa altora sau uneltind împotriva ei o ataci la nivel energetic subtil.

Toate bolile fizice sunt expresia unor gânduri eronate şi dispar odată cu corecţia de rigoare.

După cum crezi aşa va fi. Convingerile omului influenţează şi creează realitatea. Să crezi pe deplin în tot ce vrei să realizezi. Să simţi că deja ai primit sau vei primi curând. Aceasta atrage foarte repede spre tine rezultatul dorit.

Să nu emiţi niciodată opinii de genul: sunt gras, slab, urât îmbrăcat, sărac etc, căci trimiţi către tine sau catre alţii energii şi informaţii negative ce au ca rezultat ca ei vor gândi la fel despre ei însăşi ori despre altii şi ceea ce vor gândi nu va întârzia să se materializeze. Sub nici un motiv să nu spui cuiva: eşti leneş, eşti prost, eşti nemernic, nu eşti bun de nimic etc., fiindcă toate acestea creează sau amplifica în el cusurul ce i se reproşează. Cele mai periculoase sunt vorbele rele la adresa părinţilor, rudelor, a dori răul oamenilor apropiaţi.

Sinceritatea este cheia. Să cauţi să exprimi mereu, prin cuvînt, numai ceea ce simţi şi crezi din tot sufletul că este adevărat. Să alegi să faci numai ceea ce este în deplin acord cu idealul tău. Să fii tu însuţi în tot ce gîndeşti, afirmi şi întreprinzi. Iar ca să ajungi la asta, trebuie să cauţi permanent să te cunoşti pe tine insati/însuţi, să-ţi clarifici idealul, să renunţi la ideile inutile şi dăunătoare, cu alte cuvinte să devii mereu mai înţelept. Este cea mai mare realizare a vieţii unui om, pe care o poate comunica apoi şi celor din jur, chiar fără cuvinte, numai prin ceea ce este.”

Cum am invatat sa zbor

             Pentru ca sunt nebanuite caile Domnului si pentru ca  am invatat sa cred ca fiecare clipa e un izvor de minuni, saptamana trecuta o zi de munca cu multa alergatura s-atransformat in miracol.

             Pe drumul de la Focsani spre Ramnicu' Sarat, cum treci Milcovul e drumul catre manastirea Dalhauti. Drum lung si anevoios, printre case si vii prafuite.
Era cald, turna  vazduhul  in vine o miere fierbinte....drumul s-a facut din ce in ce mai anevoios, mai fara asfalt, mai..si fara .....orice..iaca drum de tara, sinuos si pieptis printr-o padure de foioase monumentala, deasa si veche....De unde a aparut, Doamne?
In fine...un pod de lemn intr-o vale ingusta, apoi sus..si mai sus printre rugi de mure si niste fagi cu ochii treji..si desi masina era puternica si noua am mers ultuma portiune pe jos.
Ca un efort spre purificare, pas cu pas intr-o lumina fermecata.
Poarta manastirii sta deschisa  cu blandetea icoanelor Maicii Domnului. De fapt povestea manastirii e legata de Maica Domnului. Povestea o sa o spun cu alta ocazie...
Am patruns insetata si obosita in manastire, fiecare pas in curtea plina de flori si liniste alunga oboseala, desi curtea este in panta, manastirea e toata cocotzata printre paduri.

    Intai am mers printre biserici, printre chilii  spre locul unde este un tunel din vremea  razboaielor cu turcii,  sub  un platou de unde se vede orasul Focsani. Spune ghidul ca din Focsani manastirea e de nevazut. Aveam senzatia ca e ceva ce caut..ca nu acolo trebuia sa ajung...m-am intors pe langa lacul papurit si gospodaria tivita cu lemne pregatite pentru iarna. Pana la biserici.. instinctul m-a dus in cea mica , cu hramul Sfintilor Arhangheli Mihail si Gavril  si iata...
   Icoane care radiaza bunatate....o lumina scalda totul cu o intensitate aparte.....cand a disparut acoperisul? Zbor? Plutesc? Am intrat sa ma rog si m-am trezit multumind fericita.
De parca intr-o clipita Izvorul Tamadurii si  puterea Arhanghelilor au vindecat tot...in toate dimensiunile.
De atunci s-a schimbat tot. Am inteles ca de  fapt iubirea e tot ce conteaza.

Ca nu trebuie decat sa multumim!

Printesa mlastinilor

Printesa mlastinilor
Michel Dufour, 1993, Allegories pour guerir et grandir


Era odata, intr-un oras foarte indepartat, in apropierea unui rau, o printesa broasca care era foarte fericita printre ai sai.
Intr-o buna zi, a fost o furtuna mare care a inundat o parte din oras. Un val enorm a luat cu el printesa care s-a agatat de un arbore care plutea pe rau.
Printesa noastra avea sa esueze la cativa kilometri departare, intr-un alt oras. Era trista si dezorientata pentru ca isi pierduse toata familia.
Vroia sa-si faca noi prieteni : facea piruete de toate felurile, plangea, se impingea in altii si uneori chiar se purta violent, dar nimeni nu recunostea in ea marea printesa.
La un moment dat ii venise ideea sa-l consulte pe marele vrajitor al orasului care ii explica frustratiile pe care ea le traia, spunandu-i:
Cred ca erai printesa in orasul tau. Cred ca esti foarte inteligenta; iti sta in putere sa arati celorlalti cine esti cu adevarat. Si aceasta nu bruscandu-i pe ceilalti pentru a ti-i face
prieteni, ci mai degraba facandu-le mici servicii, spunandu-le cuvinte frumoase si fiind atenta la ceea ce ei traiesc…
Dupa aceasta conversatie, printesa - broasca isi modifica coportamentul si atitudinea fata de ceilalti se schimba pe zi ce trecea. Ea isi facu o multime de amici si in anul urmator, orasul a numit-o printesa mlastinilor.
Te afli departe de casa, familia, prietenii de acasa nu sunt langa tine, sau poate chiar ai pierdut o persoana draga si de aceea esti trist si dezorientat ? Vrei sa-ti faci noi prietenii si nu
reusesti si chiar mai mult ceilalti nu-ti recunosc valoarea pe care ai avut-o?
Ai exemplul printesei broaste care modificandu-si comportamentul si atitudinea si-a facut o multime de amici, devenind printesa mlastinilor.
Iti sta in putere sa iti faci prieteni, sa te dezvalui celorlalti cu adevarat, sa te afirmi, sa parcurgi un proces al devenirii de sine, al dezvoltarii personale.

Misterul Roscovanei

Misterul roscovanei
Michel Dufour, 1993, Allegories pour guerir et grandir

Traia odata o minunata pisicuta de angora care se numea Roscovana. Desi traia intr-o
casuta fermecatoare, ea nu era fericita defel pentru ca aici, lucrurile nu se petreceau intotdeauna asa cum ar fi dorit ea.
In familie avea adeseori sicane si tot felul de lucruri dezagreabile. Uneori fratele sau mai mare o agasa si o tachina prea mult; alteori mama sa striga sau chiar ii interzicea sa actioneze asa cum i-ar fi placut. Astfel, in casa, Roscovana avea rareori linistea dorita si se simtea adeseori bine singura cu problemele sale.
Amicii de la scoala credeau ca Roscovana zambeste prea putin; uneori ea parea foarte
obosita, atat de obosita incat casca la ore. Si erau norocosi prietenii care reuseau sa-i vorbeasca, pentru ca Roscovana era putin vorbareata. Rareori spunea ceea ce gandea.
Intr-o zi, Roscovana apare in clasa cu totul altfel. Ce schimbare! Era aproape
incredibil! Curios lucru, incepand din aceasta zi Roscovana suradea tot timpul; este plina de energie la scoala si prietenii se ingramadeau in jurul ei pentru a auzi ce spunea, atat de mult si bine vorbea. Avea o multime de lucruri de spus sau de povestit!
Dar, ce s-a intamplat? De unde aceasta modificare de comportament? Mister! Doar Roscovana stia cu adevarat ce se intamplase.
Unii povestesc si azi ca Roscovana vede acum lucrurile altfel pentru ca o zana buna i-ar fi dat curajul sa infrunte dificultatile. Altii spun ca un magician i-ar fi dat talentul de a-si schimba modul de a vedea lucrurile, pentru ca Roscovana ar avea acum un buton magic de care se poate folosi oricand si cat de des doreste.
Eu am auzit spunandu-se ca acest buton ar fi pur si simplu plasat pe lobul urechii sale drepte. Roscovana nu il poate vedea. Dar butonul magic este acolo intr-adevar, pentru ca Roscovana nu trebuie decat sa-si frece lobul urechii drepte si de indata butonul magic face minuni.
Si ce minuni! Fratele mai mare este enervant? Mama este nerabdatoare? Tata este
furios? Roscovana nu se mai lasa ranita de atitudinea celorlalti. Roscovana are butonul magic,de care se foloseste. Si ea il utilizeaza atat de des cat are nevoie.
Si de fiecare data cand Roscovana se foloseste de butonul sau magic, se simte bine si din ce in ce mai bine. Iata!
Si asa continua misterul Roscovanei. Ea utilizeaza butonul sau magic si de fiecare data in inima sa este tot mai bine.
Si in pofida tuturor dificultatilor pe care le intalneste, Roscovana surade si are
intotdeauna o multime de lucruri de povestit prietenilor sai.
Simti ca te raneste comportamentul negativ al celorlalti fata de tine? Te influenteaza intr-o asa masura incat preferi sa iti restrangi comunicarea cu ceilalti, sa te retragi in singuratate?
Aminteste-ti ca Roscovana a reusit sa infrunte dificultatile, sa-si schimbe modul de a privi lucrurile, sa se simta din ce in ce mai bine, utilizand butonul magic.
Si tu poti sa-ti descoperi propriul tau buton magic pentru a avea tot mai multa
incredere in tine, pentru a-ti exprima nevoile, supararile, preferintele, sentimentele, pentru a te simti bine impreuna cu ceilalti si cu tine insuti.

De ce il iubesc pe Dan Puric

Domle..recunosc..il iubesc pe Dan Puric!! Nu ca e de pamant din aceeasi zona ca mine...nu ca e maestru in actorie si mim fara de pereche..ci pentru umor!! Dupa mine....la mintea asta a mea de azi,viata traita fara umor e fada. Si daca din asta poti sa mai si inveti ceva...e ideal! Intelepciunea ascunsa in zambet e margaritar fara prihana si fara seama.
Va ofer mai jos o mostra din harul sau inepuizabil...dragii mei.....umorul e puiul dragostei si al optimismului...alunga frica!!

Permisul auto de Dan Puric
Dumnezeu, iubindu-mă, mă tot pune la felurite încercări ca să nu mă plictisesc.

Aşa a fost şi cu şoferia.

Ne-am luat şi noi maşină.
Atunci mi-a zis soţia că ar fi bine să-mi iau permis şi eu, că cine ştie, s-ar putea să fie nevoie vreodată să şofez.Pentru mine, lucrul astă a venit prea tarziu, şi m-am dus la prima lecţie de şoferie cu emoţii de liceean, la un PECO, unde trebuia să măîntâlnesc cu instructorul.

Tremuram rău pe marginea trotuarului, ca la bacalaureat, şi îl aşteptam.

Cel mai bun lucru era că omul nu mă cunoştea.A venit cu o Dacia de pe vremea lui Ceauşescu, căreia, când i-a pus ofrână, chiar în faţa mea, i-au sărit şuruburile pe jos. Le-a adunat tacticos şi le-a pus la locul lor, ignorându-mă.

Era mecanicul absolut, la întâlnirea cu imbecilul absolut.

Locul mortului

Nea Ilie era plin de vaselină şi avea un fes slinos pe cap. M-a citit din prima, şi-a dat seama cu cine are de-a face.Daca m-ar fi cunoscut, mi-ar fi spus:

Când mi-a zis, fără să se uite la mine: , am îngheţat.Absolut genial!

Apoi îmi spune scurt: Eu, speriat: .El:

Şi atunci m-am gândit să strig şi eu la poporul român:

Era o adevarată resuscitare, domnule!

Şi îmi tot repeta:

Ceea ce a urmat a fost incredibil. M-a scos direct în trafic.Şi eu trebuia să am mâna pe volan, pe chei, pe schimbătorul deviteze, trebuia să mă uit în cele două oglinzi, dar şi în ochii lui.Şi m-a ţinut aşa, de îngheţam şi transpiram tot, doua zile la rând! Numai eram sănătos! Nici un rol, în viaţa mea, nu m-a solicitat atât demult, şi nu m-a adus într-o asemenea stare.

În a treia zi s-a liniştit de tot.Stătea bătrânul cu o mână pe volan şi cu fesul pe ochi.

Dormea, domnule!<Înseamnă că am început să conduc bine>, mi-am zis.

Crucea Sfântului Andrei

.Nu l-aţi văzut pe Puric, disperatul, între Maestrul său dormind şi traficul din Bucureşti.Si, târându-mă încet-încet, am trecut pe lângă un cimitir.

AtunciMaestrul a deschis ochii:Mie mi-a îngheţat coloana vertebrală.<În cimitir?>

Omul ăsta m-a creştinat pe mine, teologul lui peşte.Avea dreptate!

Când vezi Crucea Sfântului Andrei, te uiţi în dreaptaşi nu crezi nici măcar în ăla de-ţi face semn cu steagul, că e ţaraplină de proşti.

Vei învaţa să conduci când vei şti să te fereşti de proşti, nu când vei şti legea!!!"

Despre fragilitatea lumii..totul se schimba !

Amintiti-va intotdeauna ca atunci cand suntei alaturi de cineva, aceasta ar putea fi ultima data. Nu va pierdeti timpul cu prostii; Nu creati conflicte si certuri pentru motive minore. Cand moartea se apropie, nimic altceva nu mai conteaza. Daca cineva face sau spune ceva care va enerveaza, amintiti-va de moarte. Ganditi-va ca acest om este pe punctul de a muri (sau dumneavoastra); ce mai conteaza atunci cuvintele sau faptele sale? Poate ca nici nu a avut intentia sa va enerveze; poate ca este doar interpretarea dumneavoastra. Din 100 de cazuri, 99 tin mai degraba de interpretarea personala.
Si nu uitati: cand va aflati alaturi de cineva, nu este vorba de cel pe care il stiati dinainte, caci totul se schimba. Nu poti intra in acelasi rau de doua ori si nu poti intalni aceeasi persoana de doua ori. Va puteti intalni cu tatal, mama, fratii, prietenii dumneavoastra, dar ei nu sunt aceeasi; s-au schimbat. Nimic nu ramane la fel. Si dumneavoastra v-ati schimbat, nu mai sunteti acelasi…
Daca veti tine minte aceste doua aspecte, iubirea va inflori mai usor in dumneavoastra.
Cand va intalniti cu cineva, faceti-o de parca ar fi prima oara cand va intalniti.
Faceti-o insa si ca si cum ar fi pentru ultima oara.Si chiar asa stau lucrurile. Daca veti avea aceasta perspectiva, acest mic moment al intalnirii va capata o semnificatie incredibil de profunda.
OSHO - Farmacia Sufletului

Apus de soare la mare

E seara, picura o lumina grea ca mierea...Se potolesc usor comerciantii...se elibereaza plaja..raman eu si EA...

Mareata si zbuciumata! Parca suntem doua pretendente la iubirea Soarelui. Cu toata nemarginirea Ei e destul pentru amandoua.

Si uite asa..aluneca usor astrul in imbratisarea marii, gandurile mele s-au topit .Stau ca un copil si respir, privesc...simt pe buze gustul sarii. Liniste...

E cam prima data cand sunt singura dupa mult timp. Mi-am dorit asta....Nu-mi mai puteam veghea nici gandurile de atata munca, de atatea obligatii...cred ca de asta avea tata mare ODAIA.

Odaia era ...un refugiu in munte unde crestea vite, cultiva pamant, fara prezenta muierii si a copiilor...Uite unde ma duce gandul...Sunt langa mare si tot dupa munti si padure tanjesc

Hehe...vezi..nemarginito si inspumato...radacinile mele sunt ca ale mestecenilor si brazilor de langa odaia lui tata mare. Mi-am linistit gandurile...maine mai fur o bucatica de soare din bratele marii si ma duc sus, spre munte.

Singuratatea e balsam ...uneori. Eu, copil neiubit am fugit mereu de ea....ce greseala...in mine si in singuratate am gasit linistea. Raspunsurile. Minunile mici, zilnice...ale baietilor mei de lumina.

Sper ca si lor le-a tihnit vacanta asta...Cu iubire si lumina inainte....mare...spre munti!

Tot despre bucurie...altfel..un mesaj din astral

Oricât de grea este transformarea NOI îti spunem cã la sfârsitul acestui drum este solutia. Nu trebuie decât sã te încrezi în NOI si sã ne lasi sã îti ghidãm pasii. Nu te speria! Cu aceste cuvinte deja transformarea ta a început! Tu mergi pe un drum care îti va deschide multe lucruri ce au stat ascunse în spatele fricii de a merge dupã cum inima ta ti-a spus. ACUM este timpul sã mergi dupã cum îti spune Sufletul! NOI îti cãlãuzim planurile si te ajutãm sã iei deciziile cele mai bune. Frica nu este decât o piedicã a ego-ului ca sã nu poti merge mai departe dupã cum ti-e scris. Nu te înfricosa de trãiri! Nu ele te stãpânesc, ci tu esti cea care ai puterea sã te transformi. ACUM este momentul sã le transformi în bucurie. Adu energia iubirii la fiecare pas si tot ce nu este luminos dispare. Nu existã nici-o îndoialã cã viitorul tãu nu ar fi luminos si extraordinar de bogat în toate sensurile. Fii fericitã pentru tot ce ti s-a întâmplat! Aceste lucruri nu au fãcut decât sã te întãreascã si sã îti ofere motivatia de a urca pe scara evolutiei spirituale. NOI suntem cu tine! Nimic nu te poate împiedica în drumul tãu! Nimic din trecut nu-ti stã în cale pentru cã Lumina divinã te-a îmbrãcat încã de la nastere si asa va fi mereu. Esti protejatã de tot rãul din afarã. Ceea ce tu trebuie sã faci este sã lupti cu ego-ul ce încearcã sã te întârzie. El luptã cu atâta înversunare pentru cã trezirea ta este foarte aproape. Pentru el a trãi fiecare clipã cu bucurie si iubire este ceva ce l-ar topi. Viata ta este pe cale sã se schimbe. Lumina ce-ti intrã în viatã va avea rolul si de a transforma locurile din jurul tãu. Nu stii cum acum, dar NOI stim. Îti spunem cã numai lucruri extraordinare te asteaptã. Ai rãbdare cu tine si descoperã-ti FORTA ce începe încet, încet în tine sã lucreze! În curând FORTA aceasta te va face sã rupi legãturile cu ego-ul tãu si îti va arãta cã Spiritul Învingãtorului este în tine. Acest Spirit va ajuta si pe altii. Vei vedea cum drumul tãu va fi numai bucurie.
Fii fericitã!
Te iubim! Îngerii

Bucuria

Bucuria e cel mai mare mister sufletesc…

Nu o simti nicaieri si e în tine.

Durerea vine din afara, pe calea vazduhului si a intemperiilor, se hraneste cu spatii, se adapa cu timp.

Bucuria vine dinauntru si-ti umple fiecare celula cu osanale.

Bucuria e fara motiv lumesc si e cel mai înalt extaz al omului.

Durerea e un val, bucuria – marea…

(Vasile Voiculescu)